..........

Nu cumva sa-l asculti pe Charles Aznavour, seara tarziu, cand ti se prefigureaza o insomnie chinuitoare. Nici chiar din greseala. Cd-uri, casete, discuri - unde-i apare fizionomia zambareata - toate, ca mijloc de precautie, ti le ascunzi din timp, in cele mai potrivite locuri pentru uitare, altfel, neinclestat de mana cuiva sau de vreo privire, sa nu cazi ca o hartie in focul melancoliei, dar daca tot ti se intampla asta, nu te impotrivi, uita-te pe geam sa vezi, ca pe strada, tulburata doar de cateva ecouri indepartate, umbla incet, ca la o promenada de Seurat, toti oamenii pe care ii iubesti si cei care te iubesc, dar tu nu stii