..........

In librarie. Standul cu carti despre succesul in viata si afaceri, imi aduce aminte de o intamplare recenta - Meeting. Luni, la 11 - ora este convenabila pentru toata lumea. Cafeaua umple cu energie fiecare replica: intrebari despre weekend-ul abia trecut, cuvinte apreciative la adresa unui tricou cu imprimeu nemaivazut, iar glumele alcatuite in graba, amana cat se poate de mult, inceputul unei zile de lucru, plictisitoare ca toate celelalte. Cu mainile incrucisate si privirea urmarind fuga unui gandacel pe masa, astept sa se consume vesela parte introductiva... Aaaa, foarte frumos a iesit lucrarea, nu ma satur s-o privesc, imi zice mieros “moderatorul” acestei intalniri... chiar ne bucuram c-o sa lucram iar impreuna... Elanul laudativ pare sa nu-i treaca si deodata, schimband tonul pe un registru grav si nerabdator, intreaba... Iti place scenariul pe care l-am ales noi? Cat timp ti-ar lua?... Macar asa, orientativ?... Toate privirile, indreptate spre mine, tradeaza asteptarea unui raspuns precis, formulat repede si fara ocolisuri... Aha! Alt siretlic cules dintr-o cartulie... ma gandesc... mai intai, insisti pe lauda excesiva si oarecum neintemeiata, cu scopul de a ma imobiliza intr-un spatiu proiectat de tine, ca apoi, raspunsurile mele rotunjite de autocenzura si rostite in forma asta, in aer, sa ramana drept invariabile, iar frumusica de langa tine, sa le noteze repede in caietul de sarcini sau, daca spun direct, ca scenariul e prost, atunci vei crede, laolalta cu toti ceilalti, ca am devenit infatuat, pe masura ce mi-ai confirmat, atat de staruitor, reusita primei lucrari si nicidecum, ca scenariul acesta are vreun cusur, dar nu-ti voi da prilej pentru aceasta satisfactie... - Pot sa va ajut cu ceva?... aud o voce subtirica.... Da, caut ghidul turistic al Siriei!... Urmati-ma, va rog!

.........

Pe la mijlocul lui iunie, de pe rafturile galanteriei din centru, dispareau pe rand, toate parfumurile barbatesti cu nume consacrate de seducatori rusi “Sasha” si “Aliosha”, sampoanele mai frumos mirositoare, periutele de dinti, oglinjoarele si pieptenii - tot ce insemna, in acceptiunea flacailor ramasi in sat, cheia sau daca nu, macar o punte spre inima unei femei. Oferta magazinului era insa redusa pentru cei de la facultati sau pentru cei ce colindau cu trenul nemarginitul teritoriu sovietic, acumuland neverosimile experiente cu femei de toate neamurile si stiind, ca acestea apreciau foarte mult stilul, isi cumparau in drum spre casa, blugi si adidasi de firma, si cateun parfum strain, iar daca inceputul verii ii prindea in sat, mergeau pana la Bender sau Chisinau pentru innoirea vestimentara, astfel, ultima sambata din iunie, la club, atat pentru astia, cat si pentru ceilalti, devenea prilej de prezentare a stilului personal ales: de la camasi inflorate si descheiate de la gulere in jos, cu 3 sau chiar 4 nasturi, pantaloni evazati, prinsi in curele soldatesti, pantofi cu toc, pieptanaturi cu carare pe mijloc, la frizuri de nou tip, adidasi bulgaresti, ginsi “Rifle” sau “Avis”, cu buzduganele la fermoare si tricouri, pe care se citeau mandru, numele unor formatii vocal-instrumentale ale timpului, iar deasupra tuturor, aproape vizibil - un nor de parfum, imprastiat printre frunze, de usoara adiere a serii

..........

Nu cumva sa-l asculti pe Charles Aznavour, seara tarziu, cand ti se prefigureaza o insomnie chinuitoare. Nici chiar din greseala. Cd-uri, casete, discuri - unde-i apare fizionomia zambareata - toate, ca mijloc de precautie, ti le ascunzi din timp, in cele mai potrivite locuri pentru uitare, altfel, neinclestat de mana cuiva sau de vreo privire, sa nu cazi ca o hartie in focul melancoliei, dar daca tot ti se intampla asta, nu te impotrivi, uita-te pe geam sa vezi, ca pe strada, tulburata doar de cateva ecouri indepartate, umbla incet, ca la o promenada de Seurat, toti oamenii pe care ii iubesti si cei care te iubesc, dar tu nu stii